Chisthu isthùdiu è nà du da ra cunsideraziòni, di zischà e di punì umpà ri li cugnòmmi di Sòssu e di Sénnari, d’accuglìnni l’isthória, e inuì è pussìbiri di dà lli pùru un’ipiegaziòni, sòbra ra sóia genia.
Pà esèmpiu, cà nti sussinchi cunnòscini lu véru signifigà du di: Frau, Razzu e Zicchi.
Zésthu è diffiziri, paschì lu sussincu è una fabidadda, chi nisciùnu ha mai prubà du a ischribì, né i lu passà du e né óggi, ma è sèmpri isthà du sóru fabiddà ddu. È fuimà du in pà sthi da parà uri itarià ni, un bè antighi,cumènti: aggiutóriu=aiutorio (aiuto, esclamativo), brùgura=brucolo (bruffolo, brugola), bùgnu=bugno (arnia), carrascià ri=carnasciale (carnevale), fióttu =fiotto, frébba=febbre, istadéa=statea (stadera), manéccia=manecchia (manico), táraru=tarolo (tarlo), chi venini da lu tuschà nu antigu.
È in chisthu periòdu, chi ha ischuminzà du a nascì lu diarèttu di Sòssu, cun chissu di Sassari, e inùi agatèmmu l’uniòni tra l’itarià nu antigu e ru sà ldhu logudurésu.
La Romà ngia e li zòni vizini, à ni aùdu un bè di duminaziòni furisthèri, chi z’à ni lassà du di la prisènzia di ghisthi, zèsthi parà uri chi venini ancóra óggi usà ddi, i la fabiddà da di tùtti li dì. Prima li pisani, cun: burià na=id. (confusione, trambusto), cittu=citto (centesimo), póivvara=polvere e dabbói di li ginubési: babbaróttu=barbarottu (ant.) e barbaottu (mod.) (rondone), báina (pèdra)=abbaen (lastra di ardesia, abbadino), bà gna=id. (sugo per la pasta), brandári=brandá (treppiede di cucina), buattóne=bugata (fantoccio, pupazzo, spauracchio), carrúgiu=carroggio (vicolo stretto), ciáffu=ciaffo (schiaffo), cucchitta=cochetto (bozzolo del baco da seta), dinà =diná (denari), fratássu=frattasso (pialletto dei muratori), técciu=teccio, zéa=géa (bietola).
Da lu XV° a lu XVIII° sécuru, ri catarà ni, z’à ni lassà du: agliáda=allada (agliata), amigassi=amigarse (avere o farsi un amante), ammagà =amagar (nascondere), andrugiéri=droguero (astuto, furbo, malizioso), arringádda=arengada, aringada (salacca), assussegu=assosec, asusiego (tranquillità ), assussiggá=asosegar (acquietare, calmare), barrina=id. (trapano, trivella), barretu=barret (berreto), bárrili=barril (barile), bà ssa=bassa (cesso, latrina), bèffa=befa (beffa, dileggio), brasgèri=braser (braciere), brisca=id., (briscola, gioco di carte), burdasciotta=bordissot (specie di fico nero, brogiotto), carétta=careta (cuffia), rabbazzòni=rabassó, sindria=id. (anguria), trápa=id., vignatéri=vinyater (vinaio, vignaiolo), vinidóri=venidor (vinificatore), vosthé=vosté e di l’ippagnòri: agguantà =aguantar (tollerare), aórru=ahorro (risparmio), apuséntu=aposento (alloggio, camera, stanza), aschamà =escamar (nauseare, ribrezzare), assusthà =asustar (spaventare), aurrá=ahorrar (risparmiare), azzótta=azote, açote (frustino), barrunzéddu=barrachel (barrancello), bòtta=bota (scarpa), bòvida=bóveda (soffitto, volta), braghétta=bragueta (sparato dei calzoni), branizi=barniz (vernice), brà sgia=brasa (brace), brincá=brincar (saltare), carréra=id. (strada di città ), chiéttu=quieto (calmo, tranquillo), diciu=dicho (detto, proverbio), là sthima=lástima (pietà ), páttiu=patio (cortile, spiazzo), ribuzá=rebozar (ingannare, raggirare).
I lu XVIII°-XIX° sécuru li funziunà ri piemontési, à ni intruduzidu: bà gna=bagna (sugo per la pasta), buattóne=buata, (fantoccio, spauracchio, cimbrána=ciambrana (intelaiatura della finestra, detto anche di sbornia), cucchitta=cochét (bozzolo), gnogna(ñoña) =id. (carezza, estro, moina), ischabbaròni= scaparón (scampolo, avanzo di una pezza di stoffa), lamòni=lamon (grosso recipiente di lamiera, usato per riporvi l’olio d’oliva, per la provvista).
Cumènti sabèmmu da l’isthudiósi di la linga e di l’isthória sà lsdha, li cugnòmmi e non sóru, ma pùrulri pararùmini o isthivigni, ischuminzà ni a cumparà ischritti i l’à nnu Milli, i li Cundaghi, inùi agatèmmu l’innómmu di la passòna, u cugnòmmu e lu pararùmini.
Ithoccor de Thore Calcafarre (CSP 337), Digiti Truncu (CSP 209), Petru de Kentu Istafla (CSP 21), Petru de Centu Istabla (CDS I, 158), Gosantine de Thori Ispentumatu (CSP 348), donnu Petru de Sèrra Spentumadu (CSMB 37), Petru Natale su Thurpu (CSP 433), Mariane de Gallu Thurungone (CSP 135), Gunnari de Serra Utre (CSNT 273), Ocli Ruiu (CSP 158), Comita de Caruia Carica (CSP 222), Thori Camba Curtha (CSP 203). Chisthu è un'indiziu, chi i li sécuri XI°-XIII° li puburaziòni si multhipricabà ni e cun chisthi li cugnòmmi, chi sò naddi sobratùttu pà disthinghì la rà zza; li famiri chi abià ni lu matèssi innómmu, erani un bè e pà chistha rasgiòni chi l’antighi usà bani pùru, l’isthivigni o pararùmini. In Sòssu e in Sénnari, agatèmmu: cugnòmmi sà ldhi antighi, ità riani, cugnòmmi ciambà ddi in itarià ni e cugnòmmi ipagnóri.
| Novembre 2009 | ||||||||||
| L | M | M | G | V | S | D | ||||
| 1 | ||||||||||
| 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | ||||
| 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | ||||
| 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | ||||
| 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | ||||
| 30 | ||||||||||
|
||||||||||