Sabato 13 settembre 2008

a) Cugnòmmi sàlsdhi antighi

Càrta, Canu, Cherchi, Manca, Mannu, Marongiu, Pinna, Sanna, Serra.

 

b) Cugnòmmi itàriani

Li cugnòmmi itariàni sò in gràn pàsthi, d’origini ginubésa, tuschàna o còssa, arrigàddi pà un bè di rasgiòni, da passòni emigràdi in Saldhigna, pà lu trabàgliu o paschì erani pissighiddi da la giusthizia. Artemalle, Arthemalle, Albertini, Barsi, Bella, Bologna, Bonelli, Bonfigli, De la Camera, Frassetto, Ghera, Giordo, Grandi, Lorenzoni, Mameli, Mazzòni, Merella, Nali, Noli, Polo, Rubattu, Sabino, Santoni, Sechi, Trinchero, Ventura.

 

c) Cugnòmmi sàsdhi ciambàddi in itariàni

I lu sécuru passàddu, pà l’ignorànzia di li funziunàri (nutàri, canzillèri o di li prubàni) chi ischribiàni li documènti uffiziàri (l’àtti di matrimòniu, o di nàscida), un bè d’innòmmi o di cugnòmmi sàsdhi, sò isthàddi ciambàddi i itariàni, acchì chisthu in chissi tèmpi era signu di disthinziòni o paschì erani più a la moda. Delrio, Mállao, Sardo.

 

d) Cugnòmmi ipagnóri

Sò isthaddi intruduzidi pà li cataràni o da l ipagnóri, a ischuminzà da la cunquistha di la Saldhigna, da nóbiri, suldhàdi, niguzziànti, funziunàri: Aquenza, Casada, Catalina, Dau, Delrio, Dias, Diaz, Diez, Fonsa, Gaias, Gallisai, Gatta, Olivieri, Paloma, Quesada, Çapada.

 

Cugnòmmi deribàdi da innòmmi d’origini

 

                        a) da bidda

 Deidda, Devidda, Devilla.

                       

                         b) da un paèsi

Cabras, Demartis, De Nurki, Denurchis, Desini, De Sòssu, Muresu, Murgia, Niolu, Nulchis, Nulves, Nurchis, Ogana, Oggianu, Osquiresu, Petretto, Pistis, Salis, Scanu, Seghene, Senes, Sisini, Stara, Uras, Urgeghe, Usai, Vargiu.

                       

                        c) da una naziòni o da una regiòni

Aragona, Corsa, Corso, Cossu, Dore, Nurra, Sardu.

                        

                        d) da un lógu

Cassano, Deiosso, Deligios, Delogu.

 

Cugnòmmi deribàdi da innómmi cumòni.

 

a) da la "topografia" (bàddi, mònti, rii, ecc.)

Addes, Addis, Campus, Delrio, Demontis, De Valle, Ena, Enas Idini, Idili, Riu.

 

b) da vegetàri

Altea, Alzu, Asàra, Azàra, Cariga, Cau, Demela, Demurtas, Fiori, Frassu, Malva, Mela, Meloni, Mura, Rosas, Stoccoro.

 

c) da faculthài di l’òmmu

Biccai, Cabraru, Truddaiu.

 

d) da animàri

Angiòi, Angiòni, Béccu, Cabras, Mastino, Mazzoni, Muciga, Mula, Mulas, Razzu, Vacca, Zicchi.

 

e) da accrescitivi e diminutivi, ecc.

Cesaraccio, Cesaracciu, Cicu.

 

f) da caridài di ra passòna

Basciu, Bella, Bellu, Ezza.

 

g) da còsi

Arca, Baracca, Camboni, Cancedda, Carbòni, Caria, Carrucciu, Cassoni, Falchi, Frau, Furriolu, Maninchedda, Mattòla.

 

h) da lu cóippu di l’òmmu

Denti, Mános, Mánuritta, Mùccu, Multázza, Multázzu, Murinéddu, Múrinu, Péru.

   

      i) da innómmi di passòna

Andria, Andriotto, Perandria.

                       

                          l) da pararùmini

                         Carcinagiu, Càriga, Cùruddúsu, Strumbone
Di batore - Pubblicato in : Sossu
Scrivi un commento - Vedi i commenti - Segnala
Sabato 13 settembre 2008

Chisthu isthùdiu è nàdu da ra cunsideraziòni, di zischà e di punì umpàri li cugnòmmi di Sòssu e di Sénnari, d’accuglìnni l’isthória, e inuì è pussìbiri di dàlli pùru un’ipiegaziòni, sòbra ra sóia genia.

Pà esèmpiu, cànti sussinchi cunnòscini lu véru signifigàdu di: Frau, Razzu e Zicchi.

          Zésthu è diffiziri, paschì lu sussincu è una fabidadda, chi nisciùnu ha mai prubàdu a ischribì, né i lu passàdu e né óggi, ma è sèmpri isthàdu sóru fabiddàddu. È fuimàdu in pàsthi da paràuri itariàni, un bè antighi,cumènti: aggiutóriu=aiutorio (aiuto, esclamativo), brùgura=brucolo (bruffolo, brugola), bùgnu=bugno (arnia), carrasciàri=carnasciale (carnevale), fióttu =fiotto, frébba=febbre, istadéa=statea (stadera), manéccia=manecchia (manico), táraru=tarolo (tarlo), chi venini da lu tuschànu antigu.

È in chisthu periòdu, chi ha ischuminzàdu a nascì lu diarèttu di Sòssu, cun chissu di Sassari, e inùi agatèmmu l’uniòni tra l’itariànu antigu e ru sàldhu logudurésu.

           La Romàngia e li zòni vizini, àni aùdu un bè di duminaziòni furisthèri, chi z’àni lassàdu di la prisènzia di ghisthi, zèsthi paràuri chi venini ancóra óggi usàddi, i la fabiddàda di tùtti li dì. Prima li pisani, cun: buriàna=id. (confusione, trambusto), cittu=citto (centesimo), póivvara=polvere e dabbói di li ginubési: babbaróttu=barbarottu (ant.) e barbaottu (mod.) (rondone), báina (pèdra)=abbaen (lastra di ardesia, abbadino), bàgna=id. (sugo per la pasta), brandári=brandá (treppiede di cucina), buattóne=bugata (fantoccio, pupazzo, spauracchio), carrúgiu=carroggio (vicolo stretto), ciáffu=ciaffo (schiaffo), cucchitta=cochetto (bozzolo del baco da seta), dinà=diná (denari), fratássu=frattasso (pialletto dei muratori), técciu=teccio, zéa=géa (bietola).

            Da lu XV° a lu XVIII° sécuru, ri cataràni, z’àni lassàdu: agliáda=allada (agliata), amigassi=amigarse (avere o farsi un amante), ammagà=amagar (nascondere), andrugiéri=droguero (astuto, furbo, malizioso), arringádda=arengada, aringada (salacca), assussegu=assosec, asusiego (tranquillità), assussiggá=asosegar (acquietare, calmare), barrina=id. (trapano, trivella), barretu=barret (berreto), bárrili=barril (barile), bàssa=bassa (cesso, latrina), bèffa=befa (beffa, dileggio), brasgèri=braser (braciere), brisca=id., (briscola, gioco di carte), burdasciotta=bordissot (specie di fico nero, brogiotto), carétta=careta (cuffia), rabbazzòni=rabassó, sindria=id. (anguria), trápa=id., vignatéri=vinyater (vinaio, vignaiolo), vinidóri=venidor (vinificatore), vosthé=vosté e di l’ippagnòri: agguantà=aguantar (tollerare), aórru=ahorro (risparmio), apuséntu=aposento (alloggio, camera, stanza), aschamà=escamar (nauseare, ribrezzare), assusthà=asustar (spaventare), aurrá=ahorrar (risparmiare), azzótta=azote, açote (frustino), barrunzéddu=barrachel (barrancello), bòtta=bota (scarpa), bòvida=bóveda (soffitto, volta), braghétta=bragueta (sparato dei calzoni), branizi=barniz (vernice), bràsgia=brasa (brace), brincá=brincar (saltare), carréra=id. (strada di città), chiéttu=quieto (calmo, tranquillo), diciu=dicho (detto, proverbio), làsthima=lástima (pietà), páttiu=patio (cortile, spiazzo), ribuzá=rebozar (ingannare, raggirare).

             I lu XVIII°-XIX° sécuru li funziunàri piemontési, àni intruduzidu: bàgna=bagna (sugo per la pasta), buattóne=buata, (fantoccio, spauracchio, cimbrána=ciambrana (intelaiatura della finestra, detto anche di sbornia), cucchitta=cochét (bozzolo), gnogna(ñoña) =id. (carezza, estro, moina), ischabbaròni= scaparón (scampolo, avanzo di una pezza di stoffa), lamòni=lamon (grosso recipiente di lamiera, usato per riporvi l’olio d’oliva, per la provvista).

             Cumènti sabèmmu da l’isthudiósi di la linga e di l’isthória sàlsdha, li cugnòmmi e non sóru, ma pùrulri pararùmini o isthivigni, ischuminzàni a cumparí ischritti i l’ànnu Milli, i li Cundaghi, inùi agatèmmu l’innómmu di la passòna, u cugnòmmu e lu pararùmini.

             Ithoccor de Thore Calcafarre (CSP 337), Digiti Truncu (CSP 209), Petru de Kentu Istafla (CSP 21), Petru de Centu Istabla (CDS I, 158), Gosantine de Thori Ispentumatu (CSP 348), donnu Petru de Sèrra Spentumadu (CSMB 37), Petru Natale su Thurpu (CSP 433), Mariane de Gallu Thurungone (CSP 135), Gunnari de Serra Utre (CSNT 273), Ocli Ruiu (CSP 158), Comita de Caruia Carica (CSP 222), Thori Camba Curtha (CSP 203). Chisthu è un'indiziu, chi i li sécuri XI°-XIII°  li puburaziòni si multhipricabàni e cun chisthi li cugnòmmi, chi sò naddi sobratùttu pà disthinghì la ràzza; li famiri chi abiàni lu matèssi innómmu, erani un bè e pà chistha rasgiòni chi l’antighi usàbani pùru, l’isthivigni o pararùmini. In Sòssu e in Sénnari, agatèmmu: cugnòmmi sàldhi antighi, itàriani, cugnòmmi ciambàddi in itariàni e cugnòmmi ipagnóri.

Di batore - Pubblicato in : Sossu
Scrivi un commento - Vedi i 1 commenti - Segnala
Sabato 6 settembre 2008

Questo è il primo articolo del tuo blog. È stato creato automaticamente per aiutarti ad iniziare su overblog. Puoi modificarlo o eliminarlo attraverso la sezione "pubblica" dell'amministrazione del tuo blog.

Buon blogging

L'équipe di overblog

PS : per collegarti alla tua amministrazione appuntamento sul portale blog overblog

Di batore - Pubblicato in : Sossu
Scrivi un commento - Vedi i commenti - Segnala

Presentazione

Crea un Blog

Calendario

Novembre 2009
L M M G V S D
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            
<< < > >>
Crea un blog su it.over-blog.com - Contatti - C.G.U - Segnala abusi